cine a fost sîmbătă, 18 aprilie 2015, la redeschiderea sălii mari a TNB? mă scuzați, a mall-ului cultural teatrul național I.L. Caragiale? care are ca motto: ”un teatru nou pentru un public nou?

eu n-am fost.

remarc cu oarecare stupoare, că nu numai că nu m-am dus dar nici nu mi-a trecut prin cap să mă duc și am și uitat pînă azi de ”eveniment”. altădată aș fi murit la porți, aș fi fentat io vreo intrare pe undeva, vreun portar, m-aș fi milogit, aș fi stat și într-un picior la spectacol dacă trebuia dar n-aș fi ratat așa ceva.

deci? am evoluat eu înspre alte zone de interes? sau nu mai e teatrul interesant?

sala mare a mctnilc, abrevierea lungului nume de mai sus, pe scurt (fostul) TNB, s-a redeschis cu spectacolul ”Înșir’te mărgărite” după Victor Eftimiu în regia lui Dan Puric. pasă-mi-te așa o piesă va fi pe gustul publicului nou. E un fel de superproducție pentru TNB, mai ales în comparație cu producțiile lor mai degrabă modeste din ultimii ani. O producție care a monopolizat resurse serioase ale TNB, atît financiare cît și umane și efectiv resurse de timp și spațiu. Teatrul s-a blocat ca-n vremurile bune, cînd pe aici montau Andrei Șerban, Grigore Gonța, profu’ meu, (își mai amintește cineva premiera lui mondială cu ”Numele trandafirului”? privind retrospectiv îmi dau seama ce bun era acel spectacol, ce eveniment deosebit!)

121409591073342141

(”Numele trandafirului” după romanul omonim al lui Umberto Eco, în regia lui Grigore Gonța chiar a avut o distribuție stelară. Sus: Radu Beligan, în rolul lui Jorge, și Gheorghe Dinică; jos: Mircea Albulescu, George Motoi, Dinulescu…)

Numele-trandafirului-.G-Motoi-intre-Albulescu-si-Ctin-Dinulescu

la sala mare au montat Tocilescu, Frunză… apropo de Victor Ioan Frunză, el a făcut la sala mare un spectacol extraordinar odată: Ghetto. bine, acum 1000 de ani, în mileniul trecut, dar orișicît… a făcut, a lucrat aici, cunoaște acea scenă, poate avea el un proiect mai interesant; da, știu, tot el a avut și-un mega flop la sala mare: Tamerlan cel Mare, dar acel spectacol pare acum, în comparație cu ce vedem azi, o capodoperă. De ce nu mai montează Victor Ioan Frunză la teatrul național? de ce nu i s-a propus lui un spectacol de anvergură pentru așa o lansare? nu poate TNB să treacă peste experiențele mai puțin fericite cu VIF? dar peste mediocritățile prezente poate trece? De ce e silit VIF să monteze mai ales în spațiul acela cam mic de la centrul cultural unesco? Victor Ioan Frunză are o personalitate pe măsura teatrului național chiar dacă nu are numai reușite în CV. dar, chiar și-n piesele lui nereușite vezi că proiectul și gîndurile lui au fost originale, inedite, planuri de regizor cu adevărat interesant. Tot e ceva în comparație cu ce vedem în prezent. De ce nu i s-a propus lui Andrei Șerban să facă ceva? Andrei Șerban a lăsat pe aici amintiri de neșters, și este autorul a cîtorva capodopere la sala mare care încă n-au fost egalate.

487813_469758123037085_1984408299_n

(Sus: Ana Ciontea în Electra, 1990, TNB. Jos: scenă din ”Livada de vișini” a lui Andrei Șerban, un spectacol absolut emoționant, pe care l-am mai prins și eu. Din păcate, Trilogia Antică nu se mai juca cînd am ajuns eu în București.)

252720_457721447574086_1808437725_n

AS e cel care a încercat să reformeze teatrul național în 1990. sau tocmai de aceea? tocmai pentru că a încercat să-l reformeze și fost mazilit repede din interior? nu mă omor după producțiile lui Andrei Șerban din ultimii ani, dar parcă tot ar fi fost mai bine decît dan puric și înșir-te mărgărite.

336081_465760700103494_809008631_o

(Sus, pe afiș, cred că e Leopoldina Bălănuță, care făcea un rol absolut excepțional în Livada… și Ileana Stana Ionescu la fel. Erau amîndouă pe același rol, două tipologii diferite, ce propunere regizorală îndrăzneață! Nu le-am văzut niciodată înainte și niciodată după, așa cum le-am văzut în acest spectacol. Măcar eu am văzut ceva teatru. Alții n-au apucat. Jos, afișul de la Noaptea Regilor, și acesta un spectacol mult peste ce văd azi. Avea un umor și o poezie… azi am senzația că nici nu se mai încearcă așa ceva.)

1506512_941996049146621_9030780878687107427_n

De ce nu s-au străduit să-l aducă pe Purcărete, care nu montează de ani de zile în București, în mod intenționat, ia ghiciți de ce… sau Afrim sau alții, cîți mai sînt, buni. de ce vedem atîtea spectacole semnate de actori transformați și în regizori? de ce nu vedem nume mari și propuneri generoase, riscante, da, dar interesante?

ce vreau să zic este că sala mare a prins și alte vremi, și alți regizori, alte spectacole. Spectacole esențiale, spectacole eveniment, spectacole care parcă măcar încercau să se ridice la nivelul sălii mari a teatrului național bucurești.

acum, ce să zic, nu știu ce a fost sîmbătă, nici prin gînd nu mi-a trecut să mă duc. (dacă a fost vreunul din voi, spuneți-mi și mie cum a fost.) oare de ce? îl urăsc pe puric cumva? nu. deși declarațiile lui publice mi se par mai mult decît discutabile, deși persona aceea a lui pe care o tot cultivă în ultimii ani și care e desprinsă parcă din fabulospiritul unui dacopat mă face să rîd cel mult, și în general să schimb canalul… dar nu-l urăsc. nu-mi provoacă sentimente puternice de niciun fel. pe ceea ce s-a specializat el: mimă, pantomimă, step era chiar interesant, bun. atunci? nu-mi plac textele românești? dar eu vreau să fie montate texte românești, doar și eu scriu și… nu-mi plac actorii care joacă? în afara a 1-2 cazuri de conflict acut, prostesc dar acut, n-am nimic cu nimeni și din distribuția asta chiar nu știu să am cu cineva ceva de împărțit.

atunci?

nu mi s-a părut interesant. teatrul, în afara nor excepții care se învîrt mult în jurul a unteatru, a cîtorva piese de la godot, odeon și bulandra, teatrul mi se pare tot mai neinteresant. ceea ce văd azi, montările, arta interpretativă, totul mi se pare din ce în ce mai neinteresant. nu mai simt că asist la un SPECTACOL, la un EVENIMENT, că echipa de pe scenă și din spate vrea să mă impresioneze cu ceva, să mă emoționeze, să mă șocheze, să-mi spună ceva nou sau măcar bizar, sau… și încet-încet am început să mă întreb de ce mă mai duc la teatru. de ce mai vreau, mai păstrez într-un colț al inimii dorința de a face teatru?

mai mult spectacol a făcut oana zăvoranu în acest weekend, doamne iartă-mă, ce-am spus??

dan puric e reprezentativ pentru teatrul național de azi? al NOULUI teatru? el?? înșir-te mărgărite e genul de spectacol care se adresează NOULUI public? nu cred că o să vin prea mult pe la teatru de acum ‘nainte dacă e p-așa. asta e, nu-i nicio nenorocire. fac pariu că o să găsesc și alte lucruri interesante în viață.

sau… să fie vîrsta, frustrarea, frustrările?

NU CRED. doar că, cu trecerea timpului sînt tot mai greu de păcălit, de prostit. și alții gîndesc la fel ca mine, alții mult mai vestiți: de pildă Dan Perjovschi:

10997319_10153287557411789_5352293989038473972_o

Captură de ecran din 2015.04.21 la 08.09.25

așa că, sînt doar două răspunsuri posibile: ori nu mă mai interesează pe mine teatrul, pe mine și pe alții, pentru că interesele mele s-au mutat spre alte zone

ori…

ori teatrul nu mai e interesant. așa cum se face el în românia. mai ales la teatrul național.

vouă vă place teatrul de azi?

*

Advertisements