Tags

, , , , , , ,

Cel mai nou film al lui Daniel Radcliff, altădată cunoscut și sub numele de Harry Potter, e o încercare temerară și inedită dar nereușită de-a îmbina umorul negru cu o istorie diavolească, referințe biblice incerte, o poveste de dragoste, un mister și niște accente horror.

Tînărul Ig Perrish, (to perish = to suffer death, typically in a violent, sudden, or untimely way), se trezește după moartea prietenei sale din copilărie cu o pereche zdravănă de coarne care-i cresc din frunte. La propriu.

MV5BODMyMDc3OTg1M15BMl5BanBnXkFtZTgwNTY0MjkzMjE@._V1__SX1394_SY652_

Iar cum se comportă toți cînd îi văd coarnele: nu se miră deloc în schimb încep să-i spună ce gîndesc cu adevărat, în general ori taman invers decît îi spuseseră pînă atunci ori niște gînduri atît de perverse, de murdare încît parcă nici tu, spectator, nu vrei să le auzi, iar cînd nu mai văd coarnele uită instant că le-au văzut, (sorry, partea asta chiar trebuia explicată, nu cred că se înțelege foarte bine), ei, cam astea ar trebuie să fie părțile amuzante din film. Dar nu sînt. Amuzant-ușor-spookie, dar nu sînt. Deși Daniel Radcliff încearcă din răsputeri din toate acele scene lipsește ceva: cred că nimeni nu a reușit să-și imagineze cum o să fie umorul ăla, și cum o să se îmbine cu restul. Nici măcar regizorul. Din ce-am citit despre film înțeleg că e o adaptare după o carte care e ceva mai bună, e chiar un fel best seller. O fi, dar filmul… În afara faptului că ne e arătat explicit ca un diavol, dar nu se poartă ca un diavol, o explicația chiar așa pertinentă, un de ce convingător pentru acest lucru aiuritor nu ne e dat. Toată acțiunea filmului se învîrte în jurul încercărilor lui Ig Perrish de-a afla cine i-a omorît iubita. Și a coarnelor aferente. Așa că, spre sfîrșitul filmului te aștepți să te lovească cine știe ce întorsătură șmecheră de situație, cine știe ce pasaj abscons din Apocalipsa, sau din Cartea Morților sau mai știu eu ce. Ceva să merite tot aces demers bizar, și să-i dea valoare.

MV5BODMxODAxNzc0MV5BMl5BanBnXkFtZTgwMTM2NzY1MjE@._V1__SX1394_SY652_

Finalul e, însă, previzibil, aproape un clișeu, și asta chiar scade valoarea filmului care rămîne agățat doar în coarnele domnului Ig Perrish și-n felul în care se raportează la ele toată lumea din jur. Imagine și decoruri bune, o locație foarte potrivită pentru poveste, efecte speciale excelente, actorii joacă decent, Daniel Radcliff chiar încearcă să-l îngroape pe Harry Potter și pe alocuri reușește, Juno Temple e frumoasă dar apare puțin, un film de văzut într-o seară, cu prietenii, cînd aveți chef de caterincă și de un film mai inedit cu ceva bizarerii prin el.

Advertisements